© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Patriarhul explică formula unică de funcţionare a Adunării Naţionale Bisericeşti[2022-09-29]de Ştefana TotorceaLa Palatul Patriarhiei a avut loc joi şedinţa de constituire a Adunării Naţionale Bisericeşti pentru perioada 2022-2026. Patriarhul Daniel a explicat formula unică de funcţionare a acestui organism constitutiv, a cărui transparenţă şi reprezentativitate se datorează unei formule de funcţionare unice în lume. Faptul că fiecare eparhie este reprezentată în Adunare de câte un cleric şi doi mireni este unic în rândul bisericilor ortodoxe, a subliniat Preafericirea Sa, adăugând că „această tradiţie românească trebuie cunoscută şi trebuie păstrată cu multă acrivie, cu multă seriozitate”. „Adunarea Naţională Bisericească reprezintă forma cea mai înaltă de conlucrare a ierarhilor, clerului şi credincioşilor mireni la nivelul Patriarhiei. Este vorba de slujiri distincte, dar realizate împreună cu o responsabilitate comună, şi anume apărarea şi promovarea credinţei ortodoxe şi a vieţii bisericeşti, pentru mântuirea oamenilor şi pentru binele Bisericii şi al poporului român”, a afirmat Patriarhul României. „Această adunare are o tradiţie în Biserica Ortodoxă Română, aceea de conlucrare la toate nivelurile: la nivel local, parohial, dar şi la nivel eparhial.” „Sf. Ier. Andrei Şaguna a reuşit să impună în Transilvania acest principiu în Adunările Bisericeşti, pentru că ele erau singura formă parlamentară a românilor, deoarece conducerea era străină. Tradiţia aceasta ardelenească a fost o necesitate. După aceea, cu unele ajustări, s-a transmis şi la Bucureşti”, a explicat Părintele Patriarh Daniel. Preafericirea Sa a dezvăluit că, la rândul său, Mitropolitul Andrei Şaguna s-a inspirat dintr-un proiect al iezuiţilor maghiari, care, prin această formulă, „voiau să construiască o structură de cooperare a clerului cu mirenii pentru redobândirea unor proprietăţi pe care le confiscase statul sub influenţa secularismului iluminist”. Proiectul iezuiţilor a fost trimis spre aprobare la Roma, dar teologii papali nu numai că nu l-au aprobat, ci l-au şi trecut în rândul cărţilor interzise. Modelul Mitropolitului Şaguna s-a păstrat şi la nivelul întregii ţări, după Unirea din 1918, deşi el nu exista ca atare în Ţara Românească şi în Moldova, unde Statutul Şagunian a întâmpinat unele dificultăţi în a fi receptat. „A avut dificultăţi Patriarhul Miron, care era ardelean, dar a fost ajutat de Regele Ferdinand ca să facă activă această propunere şi în cele din urmă a dat roade şi până astăzi ea a devenit o practică sănătoasă”, a mai explicat Părintele Patriarh Daniel. „Desigur, trebuie întotdeauna păstrate şi Sfintele Canoane, deoarece, uneori, a fost riscul ca acest colegiu electoral cu mireni mai mulţi decât clerici şi cu punerea în minoritate evidentă a episcopatului, care are cea mai mare răspundere în Biserică, a existat pericolul influenţelor partidelor politice”, a continuat Preafericirea Sa. De aceea, după 1989, „s-a revenit la prevederile canonice care, aşa cum se arată în hotărârile Sinodului VII Ecumenic, episcopii se aleg de către episcopi. Însă, cu toate acestea, noi am păstrat din tradiţia şaguniană şi românească participarea clerului şi mirenilor la alegerea episcopilor, prin consultări prealabile”. „Înainte ca Sf. Sinod să se pronunţe, există consultare şi la nivel eparhial sau mitropolitan, şi la nivelul Sf. Sinod, o consultare cu clerul şi mirenii din eparhia respectivă, pentru că alegerile încep de jos în sus, de la Centrul Eparhial, în care Sinodul Mitropolitan face propuneri, iar adunarea eparhială poate adăuga un candidat nou şi apoi lista cu cei doi sau trei candidaţi este trimisă la Sf. Sinod, care poate adăuga încă unul”, a precizat Patriarhul României. „Aici se vede coresponsabilitatea”, a observat Preafericirea Sa. „Noi păstrăm eclesiologia celor şapte Sinoade Ecumenice şi este foarte important să ştim că nu avem nicio inovaţie. Este vorba despre conlucrare. Şi, dacă este conlucrare, este şi coresponsabilitate.” În cadrul întrunirii a fost constituit un Secretariat provizoriu al Adunării Naţionale Bisericeşti, format tot dintr-un cleric – Părintele Profesor Lucian Petroaia din Arhiepiscopia Dunării de Jos – şi doi mireni – prof. dr. Adrian Alui Gheorghe din Ahiepiscopia Iaşilor şi Teodor Constantin Dobrean din Episcopia Covasnei şi Harghitei. Preşedintele Secretariatului provizoriu a citit apelul nominal al membrilor, structurat în două părţi – ierarhii Sfântului Sinod şi membrii delegaţi ai eparhiilor –, urmând ca, după constituirea noii Adunări Naţionale Bisericeşti să aibă loc alegerea definitivă a unui Secretariat al Adunării Naţionale Bisericeşti. Toţi membrii noii Adunări Naţionale Bisericeşti urmează să primească în format tipărit Regulamentul Organismelor Centrale ale Bisericii Ortodoxe Române. Şedinţa de constituire a noii Adunări Naţionale Bisericeşti a fost precedată de slujba de Te Deum, oficiată în Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei de Preasfinţitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 820, Ultimul acces: 2026-10-12 02:32:58
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
